Partidul Socialist Roman

STATUT

Statut

Capitolul I

Art.1. Partidul Socialist Român (P.S.R.) este o formaţiune politică ce îşi propune să acţioneze pe baza celor mai nobile idei ale mişcării socialiste din România şi mişcării socialiste europene şi mondiale, adaptate la specificul ţării noastre. Politica partidului este inspirată din documente programatice a partidelor socialiste europene.

- Însemnele Partidului Socialist Român sunt:

a. – Stema (Semn Permanent)

DESCRIRE,

- Segment de coloana ( motiv din creaţia populara româneasca ) – simbol al unităţii si luptei pentru libertate sociala si naţională a poporului român pe meleagurile istorice ale neamului românesc.
- Soarele ca simbol este începutul, o noua renaştere a ciclului vieţi, o nouă zi, un drum nou si un viitor luminos pentru România şi poporul său.
- Ramura verde este simbolul victoriei si menţineri in timp a idealurilor poporului roman, triumful vieţii si spiritualităţii româneşti.
- Aceste elemente sunt aşezate intr-un PENTAGON – simbol al echilibrului si stabilitatii.

b. SEMNUL ELECTORAL, FLACARA

- este focul viu al omului pentru; dreptate, adevăr, libertate sociala şi naţionala.
- semnul electoral poate fi schimbat conform legii de catre comitetul executiv.

c. DRAPELUL

- este de culoare roşu de formă dreptunghiulară,
- stema partidului se aplica pe o banda de culoare galbena ce se prinde vertical la mijlocul drapelului, in centrul culori galbene.

d. Partidul Socialist Roman are IMN propriu.

Art.2. Culorile însemnelor Partidului Socialist Român sunt: roşu şi galben,

Art.3. Sediul Central al Partidului Socialist Român este în Bucureşti, sectorul 2, strada Episcop Radu nr. 31.

Art.4. Partidul Socialist Român susţine formarea unei societăţi puternice în care cetăţeanul să se simtă protejat, încurajat şi susţinut în demersul său pentru o viaţă mai buna şi este exponentul tuturor categoriilor sociale de la oraşe şi sate – tineri si bătrâni – (muncitori, ţărani, oameni care lucrează în domeniul învăţământului, sănătăţii, culturii şi al tuturor celor care îşi asigură existenţa prin muncă cinstită si corectitudine ce î-şi propun ca ţel apărarea şi satisfacerea intereselor şi drepturilor acestora, lupta împotriva excluderi sociale a oricărui cetăţean, alţi intelectuali, oameni de afaceri şi întreprinzători mici şi mijlocii si nu in ultimul rând pensionarii , persoane defavorizate) Partidul Socialist Român urmăreşte numai obiective politice.

Art.5. Partidul Socialist Român militează pentru edificarea unei societăţi libere şi democratice, bazate pe cinste, demnitate şi dreptate socială, lupta împotriva excluderii sociale, pentru unitatea, independenţa şi suveranitatea României.

Art.6. Partidul Socialist Român va acţiona împotriva oricărei încercări de instaurare a unei guvernări totalitare sau de dictatură. El îşi desfăşoară activitatea în condiţiile respectării statului de drept, militând pentru dezvoltarea şi consolidarea democraţiei autentice, benefice pentru toate păturile sociale, pentru separarea puterilor în stat, apărarea principiului pluralismului politic, garantarea drepturilor fundamentale ale omului (în special a dreptului la muncă), pentru respectarea Constituţiei şi a legilor ţării. În acelaşi timp, Partidul Socialist Român va recurge la toate metodele legale (iniţiativă legislativă, dezbateri publice etc.) pentru perfecţionarea cadrului legislativ existent, pentru a-l aduce cât mai aproape de principiile Programului Politic al partidului.
Statutul Partidului Socialist Roman se poate modifica in condiţiile stabilite prin statut si lege şi/sau la propunerea a cel puţin 2/3 din numărul membrilor de partid stabilit prin lege.

Art.7. Pentru apărarea intereselor ţării, Partidul Socialist Român va colabora cu toate formaţiunile politice de stânga şi de centru‑stânga, precum şi cu toate formaţiunile democratice şi progresiste din România şi va dezvolta relaţiile cu partidele socialiste, comuniste, muncitoreşti, social‑democrate precum şi cu alte partide şi mişcări progresiste şi democratice din Europa şi de pe alte continente. Va milita pentru prietenie cu toate popoarele lumii şi va sprijini orice propunere menită să ducă la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

Capitolul II Membrii de partid, drepturi şi îndatoriri

A – Membrii de partid

Art.8. Poate fi membru al Partidului Socialist Român orice cetăţean român, indiferent de sex, naţionalitate, profesie, religie, care este de acord cu statutul şi programul partidului, a împlinit vârsta de 18 ani şi respectă Constituţia şi legile ţării.

Art.9. Primirea în Partidul Socialist Român se face pe baza unei adeziuni scrise, sau pe baza unei semnături date pe tabelul cu datele cerute de legea nr.14/2003.
În structurile de tineret pot fi primiţi şi tineri care au împlinit vârsta de 16 ani, dar până la vârsta de 18 ani nu au îndatoririle şi drepturile membrilor de partid.

Art.10. Nu pot fi membrii ai Partidului Socialist Român persoanele prevăzute la Art.7 din legea nr.14/2003. persoanelor cărora le este interzis prin lege asocierea politică.

B – Drepturile membrilor de partid.

Art.11. Membrii de partid au următoarele drepturi:
- Să participe la şedinţele organizaţilor si organelor (în limita legalităţii si a posibilităţilor organizatorice) de partid din care fac parte;
- Să participe la orice activitate cu caracter politic, social, ştiinţific, cultural, artistic sau de altă natură, organizată de partid;
- Să aibă iniţiativă politico-ideologică şi să i se creeze posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat;
- Să participe la dezbateri şi la adoptarea hotărârilor în adunările şi conferinţele organizaţiilor la care sunt desemnaţi să facă parte, la şedinţele organelor de partid ai căror membri sunt.
- să prezinte spre publicare articole sau alte materiale pentru organele de presă şi mas-media ale partidului, cu respectarea cerinţelor deontologice;
- Să aleagă şi să ceară să candideze în organele de conducere ale partidului, la orice nivel;
- Să aducă critici în adunările şi conferinţele de partid ale organizaţiilor din care face parte sau este delegat, asupra lipsurilor constatate în activitatea organizaţiilor respective sau în activitatea unor membri de partid, indiferent de funcţiile pe care le deţin;
- Să ceară conducerii organizaţiei din care provine, să fie recomandaţi să candideze pentru a fi trecuţi pe listele electorale ale partidului în vederea alegerii în organele locale şi centrale ale puterii de stat;
- Să ceară sprijinul partidului în situaţia în care le sunt încălcate drepturile înscrise în Constituţie şi în legile ţării;
- Să conteste la organele ierarhic superioare măsurile de sancţionare disciplinare ce au fost luate împotriva lor;
- Să aibă acces cu familia la cluburile partidului de pe întreg teritoriul ţării, precum şi la casele de odihnă ce se află în proprietatea sau administrarea Partidului Socialist Român;
- Să ceară retragerea din partid sau din funcţie, si sa se dispună in procedura de urgenta soluţionarea cereri, fără alte condiţionări politice sa de alta natura.

C – Îndatoririle membrilor de partid.

Art.12. Membrii de partid au următoarele îndatoriri:

- să cunoască Statutul şi Programul Partidului Socialist Român şi să acţioneze pentru punerea lor în practică;
- să lupte pentru promovarea politicii partidului in societate.
- să lupte pentru menţinerea şi dezvoltarea partidului în sfera de interes al societăţi civile.
- să achite cotizaţia de partid cu care benevol s-au obligat;
- să fie cinstit, sincer, devotat faţă de ideile nobile pentru care militează partidul, să propage în rândul maselor aceste idei şi să atragă noi membrii şi simpatizanţi;
- să acţioneze permanent pentru slujirea intereselor fundamentale ale poporului român şi pentru binele patriei noastre – România;
- să accepte pluralismul de idei şi diversitatea opiniilor, exprimate în mod liber în cadrul organizat al partidului, să accepte critica în mod democratic;
- să respecte principiile democraţiei interne de partid, minoritatea se supune hotărârilor majorităţii, chiar dacă nu este de acord cu acestea;
- să acţioneze pentru unitatea partidului, să respingă tendinţele de fracţionism, de cult al personalităţii şi de impunere a unor practici dictatoriale;
- să dea dovadă de corectitudine şi moralitate în activitatea publică, pentru a nu aduce prejudicii onoarei şi prestigiului partidului;
- să fie exemplu de corectitudine şi conduită în familie şi societate;
- să respecte disciplina liber consimţită, la înscrierea in partid stabilită prin statut, prin hotărârile luate de organele de partid şi să păstreze secretul de partid;
- să respecte adevărul, să aibă o comportare de stimă şi respect faţă de ceilalţi membri de partid. Minciuna, insinuările şi calomnia sunt incompatibile cu calitatea de membru al Partidului Socialist Român.

Capitolul III Sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor Partidului Socialist Român

Art. 13. Împotriva membrilor de partid care încalcă prevederile Statutului, principiile şi normele vieţii interne de partid, se iau următoarele măsuri disciplinare:
- mustrare;
- avertisment(scris);
- vot de blam;
- suspendarea din funcţia de conducere;
- destituirea din funcţia de conducere;
- excluderea din partid.

Art.14. Procedura de aplicare:
1. Dreptul de aplicare a măsurilor disciplinare îl are:
- Adunarea generală a organizaţiei locale (de bază) pentru membrii de partid ce fac parte din aceasta;
- Adunarea generală a organizaţiei comunale, pentru membrii de partid care o alcătuiesc;
- Plenara Comitetului Orăşenesc, pentru membrii de partid din acest organ de conducere si pentru membrii organelor de conducere ale organizaţiilor direct subordonate;
- Plenara Comitetului Municipal, pentru membrii de partid din acest organ de conducere si pentru membrii organelor de conducere ale organizaţiilor direct subordonate;
- Plenara Comitetului Judeţean, pentru membrii de partid din acest organ de conducere si pentru membrii organelor de conducere ale organizaţiilor direct subordonate;
- Plenara Comitetului Naţional, pentru membrii de partid din acest organ de conducere si pentru membrii organelor de conducere ale organizaţiilor teritoriale direct subordonate;
- Plenara Comitetului Executiv, pentru membrii de partid din acest organ de conducere si se comunica si organului de conducere al organizaţiei de partid din care provine
Excepţie face sancţiunea „excludere din partid”, care va trebui să fie validată de Comitetul Naţional sau Consiliul Suprem în cazul sancţionării membrilor Comitetului Executiv care sunt si membrii ai unor organe superioare;
- De regulă organul care alege, validează, investeşte sau numeşte este îndreptăţit să aplice şi sancţiunea.
2. Pe langa incălcarea dispoziţiilor art. 11 si 12 precum si a altor obligaţii prevăzute in statut se sancţionează:
a). Absenţa unui membru de partid cu funcţie de conducere, de trei ori consecutiv de la şedinţele şi adunările statutare ale forului de conducere de care aparţine.
- Absentarea din motive neimputabile nu se sancţionează.
b). Îndeplinirea cu rea credinţă a unor atribuţii sau sarcini care conduc la divergente in organul de conducere din care face parte si implicit la destabilizarea organizaţilor de partid si a partidului pe ansamblu.
c). Neîndeplinirea repetată a atribuţiilor şi sarcinilor de partid încredinţate, se consideră abatere şi se sancţionează cu suspendarea din funcţia de conducere sau destituirea, după caz.
d). Necunoaşterea Statutului si al Programului politic al Partidului Socialist Român se sancţionează cu suspendarea din funcţie sau destituirea, după caz.
3. În toate organele de conducere se aplică principiul „organul care a ales, recomandat sau validat propunerea de stabilire pe funcţie are dreptul sa ceara, să aplice sancţiunile disciplinare prevăzute de statut celor aleşi, dacă au încălcat drepturile, îndatoririle, hotărârile si atribuţiile stabilite prin statut, indiferent de funcţia ce o deţine. „Nimeni nu este mai presus de lege”.

Art.15. Punerea în discuţie a membrului de partid care a comis abateri, se face pe baza unui referat întocmit de organul de conducere la propunerea nominală a unui membru al organizaţiei sau al organului de conducere. Propunerea de sancţionare se aduce la cunoştinţa celui propus de un membru al organului din care face parte in scris sau prin viu grai cu consemnarea acestuia in documentul de şedinţa cu cel puţin 5 zile înaintea prezentării referatului. Sancţiunea se validează prin vot deschis cu majoritate simplă (jumătate plus unul din membrii ce compun organizaţia locală sau organul de conducere prezent la şedinţa), daca in statut nu este prevăzută o alta reglementare pentru organul respectiv.

Art.16. Un membru de partid poate fi exclus dacă a încălcat Statutul în mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin comportamentul său, a adus atingere demnităţii membrilor de partid, a participat la acţiuni contrare statutului si a prevederilor unor hotărâri luate de organele superioare ale partidului.

Art.17. Membrii de partid împotriva cărora s-au luat măsuri disciplinare pot să facă Apel la organele de partid superioare celui ce a aplicat sau propus sancţiunea. Apelul trebuie examinat în cel mult trei luni de la înregistrare.

Art.18 Prin aplicarea de sancţiuni membrilor partidului, se urmăreşte întărirea disciplinei de partid, a unităţii rândurilor partidului, a răspunderii faţă de îndeplinirea îndatoririlor statutare.
Sancţiunile au caracter educativ, urmărind preîntâmpinarea abaterilor şi îndreptarea celor sancţionaţi.

Art.19. După trecerea unui an de la data sancţionării, ( pentru organizaţiile teritoriale până la nivel de municipiu ) organele şi organizaţiile de partid pot, din proprie iniţiativă sau la cererea celui în cauză, să-i examineze activitatea şi să hotărască ridicarea sancţiunii.

Art.20. Cel exclus din partid ( care a făcut parte din structura superioară a partidului ) poate face cerere de reprimire după cel puţin doi ani de la data excluderii sau la propunerea organizaţiei din care provine se poate reduce termenul cu cel mult 2/3 de la excludere.

Capitolul IV Structura Partidului Socialist Român, procedura de alegere a organelor executive şi competenţelor acestora

Structura partidului:
- A. Organe de conducere si decizie;
- B. Organe de supraveghere, control si decizie;
- C. Organe de coordonare si execuţie;

Art.21. Partidul Socialist Român este organizat şi funcţionează pe criteriul administrativ-teritorial, în conformitate cu Legea 14/2003.
Art.22. Partidul Socialist Român are ca subdiviziuni organizaţii teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
- Organizaţia de partid locală cuprinde minim 3 membrii şi se constituie după caz, în cadrul blocurilor de locuinţe, grupului de case, străzilor, cartierelor etc.
- Organizaţia comunală de partid cuprinde cel puţin 11 membrii şi se organizează la nivelul unei comune.
- Organizaţia de partid orăşenească cuprinde cel puţin 21 membrii.
- Organizaţia de partid municipală se organizează în municipii şi cuprinde cel puţin 31 de membrii.
- Organizaţia de partid judeţeană cuprinde cel puţin 700 membrii. Ea cuprinde organizaţiile comunale de partid, orăşeneşti, municipale de pe raza întregului judeţ, respectiv organizaţii de partid de la sectoarele Municipiului Bucureşti.
- Numărul membrilor pentru organizarea unui partid politic sunt prevăzute in legea 14/2003.

Art.23. Membri de partid proveniţi de la aceeaşi unitate economică sau platformă industrială se pot constitui în organizaţii de partid distincte, în afara incintelor unităţilor.

Art.24. Se pot constitui organizaţii de partid teritoriale care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale (pensionari, studenţi, cadre didactice, medici etc.)

A – Organele de conducere si decizie.

Art. 25. Organele de conducere si decizie ale partidului sunt:
- Adunarea generală, la organizaţiile de bază şi comune.
- Conferinţa, plenara la organele de partid comunale, orăşeneşti, municipale , judeţene si a comitetului naţional.
- Congresul, sau conferinţa naţională, la nivel naţional.
- Consiliul Suprem al Partidului in condiţiile stabilite in statut.

B. Organe de supraveghere, control si decizie;

Art. 26. Organul de supraveghere şi asigurarea continuităţii vieţii partidului, a democraţiei in partid este Consiliul Suprem al partidului.

C. Organe de coordonare si executive. Procedura de alegere şi competenţele lor.

Art.27. Organele de coordonare şi executive ale partidului sunt:
- Biroul organizaţiei de bază, la organizaţiile locale şi comunale, formate din 3-5 membrii (preşedinte, vicepreşedinte, secretar + 2 membri) la o organizaţie de minim 11 membri ,
- Comitetul Comunal, la organizaţiile comunale, Biroul Comitetului Comunal, (numărul şi componenţa este stabilită de organul imediat superior, dar nu mai puţin de 11 membrii)
- Comitetul Orăşenesc, la organizaţiile orăşeneşti, Biroul Comitetului Orăşenesc(numărul şi componenţa este stabilită de organul imediat superior, dar nu mai puţin de 11 membrii)
- Comitetul Municipal, la organizaţia municipală de partid (Biroul Comitetului Municipal numărul şi componenţa este stabilită de organul imediat superior, dar nu mai puţin de 11 membrii)
- Comitetul judeţean, la organizaţiile judeţene de partid, Biroul Comitetului judeţean (numărul şi componenţa este stabilită de organul imediat superior, dar nu mai puţin de 21 membrii)
- Comitetul Naţional al partidului la nivel central, prin organele sale Comitetul Executiv si Biroul Permanent al acestuia.

Art.28. Procedura de alegere:

- Membrii organelor de conducere ale partidului se aleg pe baza de candidatura si recomandare din partea organizatiei din care face parte si se valideaza de organul imediat superior pana la nivel de Comitet judetean si al Comitetului Municipiului Bucuresti.
- Alegerea in functii de conducere pana la nivelul: comitetului comunal, orasenesc, vechimea in partid minima este de cel putin 2(doi) ani, exceptie fac de la regula organizatile nou constituite.v – Alegera in functii de conducere la nivelul organizatilor judetene si a municipiului Bucuresti vechimea in partid sa fie de minim 3(trei) ani, exceptie pentru ce-i proveniti de la organizatii nou infintate.
- Alegerea in structurile centrale: Birou Permanent, Comitet Executiv, vechimea in partid sa fie de minim 4(patru ) ani, , exceptie pentru ce-i proveniti de la organizatii nou infintate sau prin reorganizare totala a organizatiei respective.
- Vechimea se poate reduce cu ½ din norma pe baza de aport adus la dezvoltarea partidului si la recomandarea a cel putin 3 (trei ) membrii cu functie in organul superior celui in care se candideaza.
- Membrii cu functii la nivelul Comitetului judetean se valideaza de Biroul Permanent al Comitetului Executiv PSR.
- Investitura se face pe baza de Mandat semnat de Consilul Suprem pentru functiile de: presedinte , prim-vicepresedinte, secretar general.
- Investitura pe functii a membrilor Biroului Permanent al Comitetului Executiv PSR se face in baza unui mandat semnat de presedintele Consiliului Suprem al PSR.
- In conditiile in care se constata ca nu au fost respectate normele stabilite prin statut sau instrunctiuni cu privire le alegerii, se vor repete alegerile prin convocarea unei sedinte extraordinare.
- Declanşarea adunărilor generale de alegeri în partid se stabileşte de regulă o data la doi ani pentru organizaţiile până la nivel de Municipiu, si o data la 4 ani la nivel de partid.
- Alegerile ordinare se fac prin hotărâre a organului imediat superior până la nivel de municipiu, pentru organele descentralizate ale partidului. – La Comitetele judeţene şi la nivelul Municipiului Bucureşti se fac prin hotărâre a Comitetului Executiv în baza unui calendar de desfăşurare propus de Biroului Permanent.
- Pentru alegerea Comitetului National se convoacă Congresul partidului in procedura ordinară prevăzută de statut.
- In condiţii excepţionale prevăzute de statut se poate convoca Congresul Extraordinar al partidului, cu o ordine de zi şi norme stabilite de organul care a hotărât convocarea.
- Membrii conducerii partidului (respectiv ai Comitetului Naţional) şi ai conducerii organizaţiilor sale teritoriale (ai comitetelor organizaţiilor de bază, ai comitetelor comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene) sunt aleşi prin vot secret.
- Comitetul Naţional, imediat după constituire, îşi validează pe baza candidaturilor, dintre membrii săi, prin vot deschis, Comitetul Executiv, iar Comitetul Executiv validează pe bază de candidatură, prin vot deschis, Biroul Permanent. În acelaşi mod procedează şi organele de conducere teritorială (respectiv Comitetele orăşeneşti, municipale şi judeţene), care îşi validează pe bază de candidatură dintre membrii lor, prin vot deschis, Birourile Permanente.

Art. 29. Atribuţiile organizaţiei locale sau comunale :

- Adunarea generală ordinara a organizaţiei locale sau comunale, se convoacă odată la trei luni.
- Aprobă căile şi metodele concrete de realizare în profil teritorial a programului partidului.
- Analizează activitatea organelor proprii de conducere şi modul de utilizare a fondurilor şi a bazei materiale de care dispune organizaţia de partid respectivă.
- Propune candidaţii pentru alegerile locale în vederea validării lor de către Comitetul Judeţean.
- Validează pe bază de candidatură la un an de zile, Biroul organizaţiei de bază sau Comitetul comunal. Alegerea organelor conducătoare se face prin vot secret.

Atr.30. Atribuţiile organizaţiei orăşeneşti, municipale şi judeţene :

- Conferinţa orăşenească, municipală şi judeţeană de partid se convoacă odată la doi ani, sau de câte ori este nevoie.
- Ascultă rapoartele de activitate ale organelor de conducere alese şi hotărăşte măsuri de îmbunătăţire a activităţii partidului.
- Validează pe baza candidaturilor Comitetul orăşenesc, municipal, judeţean de partid (după caz) odată la doi ani.
- Alege comisiile pe probleme ale partidului conform statut si legii nr. 14/2003.
- Validează pe baza candidaturilor candidaţii pentru organele superioare ale partidului.
- Alege delegaţi la Congresul partidului sau la Conferinţa Naţională.
- Analizează activitatea organelor proprii de conducere şi modul de utilizare a fondurilor băneşti.
- Comitetul Judeţean, în campaniile electorale, informează Biroul Permanent cu privire la propunerile de candidaţi pentru alegerile locale.

Art.31. Congresul este organul suprem de conducere al partidului. El constituie Adunarea generală a delegaţilor aleşi de către organizaţiile teritoriale şi centrale ale partidului.

Numărul delegaţilor la Congres se stabileşte de către Comitetul Executiv al partidului, în raport cu numărul de membrii activi. Până la 100 de membri se aleg 1-3 delegaţi, între 101-300 se aleg 3- 5 delegaţi, între 301-1000 se aleg 5- 10 delegaţi, peste 1000 se aleg 10- 15 delegaţi. Propunerile pentru desemnarea acestora se fac de către membrii de partid, iar alegerea acestora se face prin vot secret.
Congresul se convoacă cel puţin o dată la 4 ani. Se pot convoca în acest interval şi adunări extraordinare (Conferinţe Naţionale).

Art.32. Atribuţiile Congresului :

- Dezbate şi ia hotărâri pe baza rapoartelor de activitate ale Comitetului Naţional al partidului, Comisiei Centrale de Disciplină şi Control Financiar, Comisiei Centrale de Arbitraj.
- Validează pe bază de candidatură Comitetul Naţional, Comisia Centrală de Disciplină Control Financiar şi Comisia Centrală de Arbitraj.
- Validează propunerea Componentei Consiliului Suprem.
- Adoptă propunerile de modificare a Statutului şi Programul partidului propuse si validate spre adoptare (Comitet National) de organele stabilite prin statut.
- Aprobă regulile generale de constituire şi utilizare a fondurilor financiare ale partidului.
- Hotărăşte autodizolvarea partidului la propunerea şi in condiţiile stabilite a 2/3 din organizaţiile partidului în situaţii de o gravitate deosebită pentru siguranţa membrilor activi ai partidului.

Art. 33. Congresul Extraordinar:

În perioada dintre Congrese, atunci când se consideră necesar se pot convoca Conferinţe Naţionale ale partidului.
Congresul Extraordinar se Hotărăşte in condiţiile stabilite de art. 35 si 81, si are competente stabilite de organul care a convocat congresul.
Norma de reprezentare este stabilita de organul care a decis convocarea Congresului Extraordinar.

Art.34. Comitetul Naţional;

Este organ de decizie, validat pe bază de candidatură de Congres pe o perioadă de patru ani, prin vot secret, este format din minim 55 de membrii din cel puţin 18 judeţe validaţi prin vot secret de Congres.
În perioada celor patru ani, preşedinţii şi alţi membri ai Comitetelor Judeţene nou alese, sunt – de drept – membri supleanţi ai Comitetului Naţional până la prima Conferinţă Naţională (Plenară). Din rândul acestora se propun pentru Comitetul Executiv, ca membri supleanţi ai acestuia, până la prima Plenară a Comitetului Executiv.
În cazul că un membru plin, din anumite motive, nu mai poate face parte din Comitetul Naţional, se aplică prevederile art. 82.
Comitetul Naţional lucrează în şedinţe plenare care se convoacă odată la 6 luni.
In condiţii deosebite se poate convoca in procedura de urgenta ½ din termen la cererea a 2/3 din organizaţiile teritoriale recunoscute conform statutului, sau in condiţii de ineficienţă dovedită a Comitetului Executiv.

Art.35. Atribuţiile Comitetul Naţional :

- Convoacă Congrese şi Conferinţe naţionale ale partidului.
- Conduce întreaga activitate a partidului în perioada dintre Congrese.
- Veghează la apărarea unităţii partidului.
- Validează in baza candidaturilor din rândul membrilor săi, prin vot deschis, Comitetul Executiv al partidului.
- Validează norme referitoare la activitatea organizatorică, politică, economică şi socială a partidului.
- Stabileşte modalităţi concrete de realizare a programului şi a altor documente adoptate de congresele şi conferinţele naţionale.
- Informează organizaţiile teritoriale asupra hotărârilor adoptate de congres şi conferinţa naţionala a partidului precum şi asupra hotărârilor şi a altor măsuri luate în Comitetul Naţional, prin membrii săi.
- Îndrumă şi sprijină organizaţiile locale şi teritoriale ale partidului, prin membrii sai.
- Hotărăşte unificarea partidului cu alte partide sau formaţiuni politice cu respectarea prevederilor din statut.
- Aprobă modificările propuse la statut şi program, de către comisia stabilită de Comitetul Executiv cu avizul Consiliului Suprem, pentru a fi puse in discuţie şi validate de congresul partidului
- Aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli ale partidului.
- Aplică sancţiunile disciplinare împotriva membrilor de partid care au comis abateri prevăzute la art.13, care cad în competenţa sa conform art.14.
- Validează sau invalidează sancţiunea „Excludere din partid” luată de către Comitetul Executiv împotriva unui membru al acestuia.

Art.36. Comitetul Executiv;

Este organ de coordonare, control si decizie, validat pe bază de candidatură de Comitetul Naţional pe o perioadă de 4 ani este format dintr-un număr de cel puţin 31 membri.
În perioada celor patru ani, preşedinţii şi câte unu-doi membri, după caz, ai Comitetelor judeţene nou alese sunt de drept membrii supleanţi ai Comitetului Executiv până la Conferinţa Naţională a Comitetului Naţional. Ei au drept de vot în Comitetul Executiv.
Comitetul Executiv lucrează în şedinţe plenare ordinare care se convoacă o dată la trei luni. În cazul că se ivesc probleme deosebite, se convoacă şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, cu o pregătire prealabila de cel puţin 30 de zile.
Comitetul Executiv işi exercită actul de conducere prin membrii să-i pe baza de regulament.

Art.37. Atribuţiile Comitetul Executiv :

- Conduce întreaga activitate a partidului între Plenarele Comitetului Naţional.
- Decide asupra alianţelor politice sau a altor forme de asociere.
- Informează Comitetul Naţional despre activitatea sa.
- Propune Comitetului National organizarea Congresului Extraordinar sau Conferinţa Naţională la iniţiativa a 2/3 din organizaţiile teritoriale ale partidului existente şi recunoscute dar nu mai puţin decât cele prevăzute prin lege.
- Elaborează programul anual de activitate şi bugetul anual al partidului.
- Aprobă propunerile organelor teritoriale referitoare la bugetul local al partidului.
- Organizează buna desfăşurare a activităţii preelectorale şi în campania electorală, atât la nivel central cât şi teritorial.
- Este informat de către conducerile comitetelor judeţene de partid asupra propunerilor de candidaţi pentru funcţiile de primar şi consilier local, pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, iar pentru situaţii deosebite, prin Biroul Permanent analizează şi decide.
- Aplică sancţiunile disciplinare împotriva membrilor de partid care au comis abateri, sancţiuni prevăzute de art.13 din Statut care cad în competenţa sa în conformitate cu art.14 din statut.
- Validează pe bază de candidatură, dintre membrii săi, prin vot deschis, Biroul Permanent.
- Validează, la propunerea Biroului Permanent, Secretarii pe probleme şi domenii de activitate, care vor îndeplini şi funcţiile de şefi ai comisiilor pe domenii, precum şi secretarii adjuncţi.

Art.38. Comitetul Executiv îşi exercită actul de conducere permanentă a partidului între Plenarele Comitetului Naţional, prin Biroul Permanent.

Art.39. Biroul Permanent, componenta, atributii;

- Biroul Permanent este validat de Comitetul Executiv pe baza candidaturilor pe funcţie o data la 4 ani.
- Biroul Permanent in plen se întruneşte o dată pe lună, dacă situaţia impune, ori de cate ori este nevoie.
Din Biroul permanent fac parte de drept:
- preşedintele Consiliului Suprem, ce supraveghează modul de îndeplinire a politicii partidului cu rol reprezentativ şi consultativ votul sau nu este obligatoriu, opinia sa se reţine şi se amendează după caz, nu se subordonează in Biroul Permanent nici unei alte funcţii.
- preşedintele Biroului Permanent, coordonează împreună cu prim-vicepreşedinte si secretarul general întreaga activitate a membrilor Biroului Permanent de la vicepreşedinţii, preşedinţii organizaţilor de tineret, femei, pensionari, relaţia cu ONG-uri si preşedinţii comisiilor pe probleme ai Comitetului Executiv.
- Prim – vicepreşedintele Biroului permanent, împreună cu preşedintele Biroului Permanent coordonează activitatea : vicepreşedinţii, preşedinţii organizaţilor de: tineret, femei, pensionari, relaţia cu ONG-uri si preşedinţii comisiilor pe probleme ai Comitetului Executiv, este locţiitor al preşedintelui , daca Biroul Permanent nu hotărăşte altfel.
- Secretarul General duce la îndeplinire prin membrii Biroului Permanent hotărârile stabilite in Biroul Permanent cu privire la îndeplinirea politicii partidului.
- Purtătorul de cuvânt, reprezintă imaginea politici partidului, a Biroului Permanent si a Comitetului Executiv, tine legătura cu mijloacele de comunicare in societatea civila este creator de imagine a politicii partidului.
- Preşedinta organizaţilor de femei;
- Preşedintele organizaţilor de tineret;
- Preşedintele organizaţilor de pensionari;
- Preşedintele în relaţia cu ONG-uri;
- Vicepreşedinte pe probleme de organizare a partidului;
- Vicepreşedinte, pe alte domenii de activitate minim 5
- Vicepreşedinte, zonali minim 3.
Pe timpul executării actului de conducere, Biroului Permanent îi sunt subordonate toate organele şi organizaţiile de partid teritoriale.
Biroul Permanent reprezintă Comitetul Executiv.
Biroul Permanent are în structura sa internă pentru o mai bună şi eficientă coordonare a activităţii curente un Birou Politic Permanent, din care fac parte obligatoriu: preşedintele Consiliului Suprem, preşedintele Biroului Permanent, prim-vicepreşedite, secretarul general, purtătorul de cuvânt, vicepreşedintele cu probleme organizatorice si alţi membri ai Biroului Permanent dacă situaţia o impune, acesta lucrează in regim special cel puţin o data pe săptămână si este împuternicit de plenul Biroului Permanent cu atribuţiile ce-i revin.
Membrii Biroului Permanent care comit abateri, încalcă deliberat prevederile Statutului partidului, iar prin comportamentul lor aduc prejudicii prestigiului partidului, sunt sancţionaţi disciplinar de către plenul Comitetului Executiv cu sancţiuni prevăzute la art.13 din Statut, la propunerea întemeiată a oricărui membru al Biroului Permanent indiferent de funcţie, cu respectarea art.15.
Membrii Biroului Permanent al Comitetului Executiv sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani. În cazul descompletării Biroului Permanent din diferite cauze (deces, condamnare, suspendare din funcţie, destituire sau demisie), în locul rămas vacant, Comitetul Executiv va alege un alt membru al său care s-a remarcat ca bun organizator, propagandist, care prin activitatea sa a adus reale servicii partidului. Pentru fiecare loc rămas vacant alegerea se va face prin vot secret.
Pe lângă Biroul Permanent al Comitetului Executiv va funcţiona Consiliul Reprezentanţilor Zonali cu rang de Vicepreşedinte. Reprezentantul zonal participă la şedinţele Biroului Permanent, fără drept de vot, şi prezintă raport scris privind starea numerică şi calitativă a organizaţiilor judeţene din zona de responsabilitate,sau alte aspecte legate de respectarea statutului si a hotărârilor luate de organele centrale. Un reprezentant zonal poate avea în coordonare cel puţin trei organizaţii judeţene de partid şi reprezintă Biroul Permanent, prin delegaţie, în activitatea de partid în judeţele respective.
Reprezentantul zonal este de drept membru al Comitetului Executiv. Reprezentantul zonal se alege la propunerea unui membru al Biroului Permanent.

Art.40. Atribuţiile Biroului Permanent:

Conducerea Partidului Socialist Roman este colectiva. Biroul Permanent;

- Conduce şi coordonează întreaga activitate de partid între şedinţele plenare ale Comitetului Executiv.
- Pune în aplicare Hotărârile Congresului, Comitetului Naţional şi ale Comitetului Executiv.
- Urmăreşte respectarea prevederilor Statutului şi ale Programului.
- Informează Comitetul Executiv despre măsurile luate între şedinţele plenare ale acestuia şi – după caz – cere validarea acestora.
- Propune măsuri disciplinare împotriva unor membri de partid, cu funcţii de răspundere, care se fac vinovaţi de abateri grave.
- Asigură transmiterea prin mass-media a unor comunicate privind poziţia Partidului Socialist Român faţă de anumite evenimente politice, economice, sociale etc.
- Stabileşte atribuţiile generale şi specifice ale membrilor organelor centrale (Birou Permanent, Comitet Executiv) le prezintă spre validare comitetului executiv.
- Încadrează aparatul administrativ salariat la nivel central şi stabileşte nivelul de salarizare.
- Participă la /şi validează înfiinţarea de organizaţii judeţene de partid.
- Biroul Permanent poate decide dizolvarea unei organizaţii de partid în situaţia în care conducerea unei organizaţii hotărăşte plecarea din partid sau colaborarea, din proprie iniţiativă, cu alte organizaţii politice (ale altor partide)

Art.41. Atribuţiile Membrilor Biroului Permanent:

Membrilor Biroului Permanent se stabilesc atribuţii pe baza unui regulament de funcţionare, ce se aproba in prima şedinţa a Comitetului Executiv.
Membrii Biroului Permanent cu functii in organele descentralizate ale partidului cu rang inferior, prin acceptarea functiei respective se subordoneaza la nivelul respectiv organului sau organizatiei respective, fara a i-se diminua pozitia, importanta si repectul privind ierarhia in partid.
Membri Biroului Permanent coordonează întreaga activitate a organismelor centrale ale partidului.
Oricare membru al Biroului Permanent poate să poarte discuţii pe tema dezvoltări, a popularizării politici partidului, in condiţiile stabiliri unor legături directe cu alte organizaţii, dar nu pot să angajeze partidul în acţiuni concrete, aceasta prerogativă revine organelor de conducere.
Discuţiile privind acţiunile concrete cu alte organizaţii, revin comisiilor stabilite in plenul Biroului Permanent sau al Biroului Politic Permanent după caz, cel ce antamează discuţia este de drept membru in comisie.
Preşedintele, prim-vicepreşedinte, secretarul general, preşedintele organizaţiei de tineret, preşedinta organizaţiei de femei, preşedintele organizaţiei de pensionari a partidului preşedintele Consiliului Suprem au următoarele atribuţii:
- Reprezintă partidul în relaţiile oficiale cu instituţiile şi autorităţile publice interne şi internaţionale şi în acest scop poate delega şi alţi membrii ai Biroului Permanent dacă situaţia o impune.
- Fac declaraţii în numele Partidului Socialist Român date prin mandat de Biroul Permanent sau a Biroului Politic Permanent cu menţiunea ca se vor supune discuţiei si in plenul Biroului Permanent.
- Convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Permanent, ale Comitetului Executiv şi ale Comitetului Naţional.
- Fac propuneri Biroului Permanent pentru numirea sau revocarea din funcţie a reprezentanţilor partidului în Guvern, instituţii şi foruri interne şi internaţionale, precum şi a şefilor Departamentelor politice, a Direcţiilor politice şi a Birourilor specializate.
- Informează Comitetul Naţional privind măsurile disciplinare luate faţă de membrii de partid cu funcţii de conducere, aleşi de Congresul Partidului Socialist Român.
- Informează Biroul Permanent privind activitatea desfăşurată.
- Documentele politice ale partidului poartă in principiu semnătura preşedintelui Biroului Permanent şi stampila, sau a celui ce işi asuma responsabilitatea şi are funcţie in structura de conducere, cu asumarea responsabilităţii.
- Documentele administrative poarta semnătura celui ce deţine funcţia pe domeniu purtând viza obligatoriu a unuia dintre membri Biroului Politic Permanent, cu asumarea responsabilităţii.
- Documentele privind organizarea partidului, organizarea unor acţiuni de amploare la nivel local sau naţional (Conferinţă, Plenară, Congres) poartă semnătura preşedintelui Biroului permanent, contra semnate de prim-vicepreşedinte şi secretar general cu aviz obligatoriu din partea preşedintelui Consiliului Suprem.

Art.42. Comisia Centrală de Disciplină şi Control Financiar

Este formată din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi trei membri.
Este aleasă de către Congresul Partidului Socialist Român pe o perioadă de patru ani.
In cazul descompletării, la propunerea preşedintelui comisiei se va desemna un alt membru al partidului din cadrul Comitetului National.
Atribuţiile Comisiei Centrale de Disciplină şi Control Financiar;
- Analizează starea disciplinară şi cazurile de încălcare a prevederilor statutare.
- Verifică realizarea bugetului şi gospodărirea bunurilor materiale ale partidului.
- Analizează şi rezolvă cererile, scrisorile şi sesizările adresate organelor de conducere .
- Propune sancţionarea pe linie de partid a celor ce se fac vinovaţi de încălcare a statutului.
- Prezintă Congresului sau Conferinţei Naţionale rapoarte despre modul în care organizaţiile şi organele de partid respectă Programul şi Statutul Partidului.

Art.43. Membrii Comisiei Centrale de Disciplină şi Control Financiar participă la Plenarele Comitetului Naţional unde prezintă informări asupra domeniului de responsabilitate. Nu au drept de vot. Preşedintele acestui organism participă la şedinţele plenare ale Comitetului Executiv unde, de asemenea, prezintă informări din domeniu. Nu are drept de vot când se analizează aceste informări.

Art.44. Comisia de Arbitraj

Este compusă din Preşedinte, un Vicepreşedinte, un Secretar şi doi membri.
Membrii Comisiei de Arbitraj se aleg de Congresul Partidului pe termen de patru ani, în conformitate cu art.15 din Legea nr.14/2003 ea are atribuţii de soluţionare a diferendelor dintre membrii ai partidului sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului.
Organizaţiile teritoriale ale partidului aleg propriile comisii de arbitraj, pe durata de câte doi ani. Alegerea se face de Conferinţele orăşeneşti, municipale şi judeţene, după caz.
Preşedintele acestei comisii teritoriale trebuie să fie membru al Comitetului Judeţean.
Organul de arbitraj lucrează conform unui regulament care să asigure părţilor dreptul de a fi ascultate şi proceduri echitabile de decizie. Acest regulament va fi întocmit de către comisia juridică a partidului şi aprobat de Comitetul Executiv în plenul său. Preşedintele trebuie să fie ales membru al Comitetul Executiv, cu drept de vot.

Capitolul V. – Politica partidului faţă de sindicate, tineret şi femei.

Art.45. Partidul Socialist Român acordă atenţie deosebită relaţiilor sale cu organizaţiile sindicale, de tineret şi femei şi îşi propune să le apere interesele, să le susţină în obţinerea drepturilor ce li se cuvin.
Organizaţia de tineret a partidului trebuie să aibe structura proprie integrata prin reprezentanţii să-i in toate structurile de conducere ale partidului. La nivel central preşedintele Organizaţiei Tineretului Socialist Român face parte din Biroul Permanent al partidului in mod obligatoriu.

Art.46. Poate fi membru al Organizaţiei Tineretului Socialist Român (O.T.S.R) oricare tânăr, cetăţean român, care a împlinit vârsta de 16 ani, până la vârsta de 35 de ani, fără deosebire de naţionalitate, sex, religie şi pregătire profesională, dacă este de acord cu Statutul şi Programul Partidului Socialist Român.

Art.47. Organizaţia Naţională a Femeilor din partid.
Partidul Socialist Român creează în cadrul structurilor sale propria organizaţie de femei. Preşedinta acestei organizaţii este membru în Biroul Permanent al Comitetului Executiv al Partidului Socialist Român. Aceeaşi structură va exista şi la nivelul organizaţiilor teritoriale.

Art.48. ONG-urile au reprezentare in partid prin structura distinctă, responsabilul acestei structuri face parte din Biroul Permanent.
Partidul Socialist Roman colaborează cu sindicatele, cu patronatele pentru iniţierea elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare ale naţiuni., precum si pentru promovarea unor programe sau propuneri legislative iniţiate de Partidul Socialist Roman.

Art.49. Activitatea la nivelul Comitetului Executiv, a Comitetului Naţional si la nivelul Comitetelor teritoriale se desfăşoară pe comisii. Structura şi denumirea acestora se stabilesc după caz, dacă nu au o altă recomandare din partea organului imediat superior.
Programul de activitate a comisiilor de la nivelul Comitetului National si structura acestora se organizează de Biroul Permanent al Partidului si se supune spre validare in Comitetului Executiv.
O data formate si cu programul de lucru aprobat aceste comisii dau raport doar Comitetului National in şedinţele acestuia.

Capitolul VI Relaţiile cu alte partide şi formaţiuni politice

Art.50. Partidul Socialist Român militează pentru unitatea forţelor de stânga. Promovează colaborarea cu formaţiunile progresiste şi democratice pentru dezvoltarea unei democraţii reale, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pentru suveranitatea, independenţă şi integritatea teritorială a României în cadrul unei Europe Unite.

Art.51. Partidul Socialist Român poate întreţine relaţii de prietenie şi colaborare, în spiritul respectului reciproc, cu alte partide, din România şi din alte ţări, fără a se asocia la „organizaţii din străinătate ale căror dispoziţii sunt imperative”.

Art.52 Partidul Socialist Român respinge în relaţiile dintre partide, orice impunere a subordonării.

Art.53 Organul competent care decide punerea în discuţie a fuziuni partidului cu alte partide politice este Comitetul Executiv al Partidului Socialist Roman la propunerea biroului permanent fără a se încălca dispoziţiile articolului 81. Fuziunea v-a fi supusă discutări şi aprobării în Comitetul Naţional. Se cere avizul Consiliului Suprem Decizia acestuia fiind obligatorie

Art.54 Organul competent care decide asupra alianţelor politice sau altor forme de asociere este Comitetul Executiv, la propunerea Biroului Permanent.
Art.55. Partidul Socialist Roman elaborează programe politice doctrinare, programe de învăţământ si schimburi de idei cu societatea civila si urmăreşte dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu structuri similare din ţară si străinătate. Dezvoltă activităţi editoriale, de presă, radio-televiziune, alte mijloace de comunicare si prezentare din mass-media, precum şi evaluări şi consultări cu societatea civila in interesul politicii Partidului Socialist Roman.

Capitolul VII Administrarea patrimoniului şi alte surse de finanţare

Art.56. Partidul Socialist Român poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare pentru realizarea activităţilor specifice.

Art.57. Sursele de finanţare pot fi:
- Cotizaţii ale membrilor de partid.
- Cotizaţii ale membrilor susţinători ai partidului.
- Donaţii şi legate.
- Venituri provenite din activităţi proprii.
- Subvenţii de la bugetul de stat, potrivit Legii bugetare anuale.
- Alte surse permise de lege.
Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei sau în valută, deschise la bănci cu sediul în România sau străinătate, potrivit legii.

Art.58. Cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea lor se stabilesc prin hotărâri periodice ale Comitetului Executiv, la propunerile Biroului Permanent. Cuantumul cotizaţiei se fixează benevol de către fiecare membru de partid, aceasta însă nu poate fi mai mică de 2 lei. În cazul membrilor organelor de conducere alese, cotizaţia minimă este de cel puţin 5 lei. În cazuri speciale, se pot acorda derogări de la aceste sume minime, cu aprobarea Biroului Permanent. Veniturile totale provenite din cotizaţii sunt neplafonabile.
Suma cotizaţiei plătite de o persoană într-un an nu poate depăşi 50 de salarii de bază minime pe ţară. Salariul minim luat ca referinţă este cel existent la 1 ianuarie al anului respectiv.

Art.59. – Donaţiile primite de partid într-un an nu pot depăşi 0,005% din veniturile la bugetul de stat pe anul respectiv.
- În anul financiar în care au loc alegeri parlamentare, prezidenţiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent este dublu.
- Donaţia primită de la o persoană fizică într-un an nu poate depăşi 100 de salarii de bază minime pe ţară în anul respectiv.
- Donaţia primită de la o persoană juridică într-un an nu poate depăşi 500 de salarii de bază minime pe ţară în anul respectiv.
- La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului.
- La solicitarea donatorului, identitatea sa poate să rămână confidenţială, dar nu şi pentru o donaţie mai mare de 10 salarii de bază minime pe ţară. Suma totală primită de partidul politic din donaţii confidenţiale nu poate depăşi 20% din subvenţia maximă acordată de la bugetul de stat în anul respectiv.
- Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de bază minime pe ţară se publică în Monitorul Oficial al României până la data de 31 martie a anului următor.
- Sunt interzise donaţiile de bunuri materiale sau sume de bani făcute în mod evident de a se obţine un avantaj economic sau politic.

Art.60. Partidul nu poate primi donaţii de la instituţiile publice, regiile autonome şi de la societăţi bancare cu capital majoritar de stat, nu mai in condiţiile stabilite de lege.
Donaţiile din partea altor state ori organizaţii din străinătate sunt interzise. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat donaţiile constând în bunuri materiale necesare desfăşurării activităţilor politice, primite de la organizaţii politice internaţionale, la care partidul nostru este afiliat, sau de la partide aflate în relaţii de colaborare politică cu partidul nostru. Aceste donaţii se publică în Monitorul Oficial al României, în conformitate cu Legea 14/2003.

Art.61. Fiecare structură de partid asigură ca o parte de cel puţin 30% din cotizaţiile strânse să fie depusă în contul structurii centrale a partidului până la data de 5 a lunii următoare.
Fiecare structură de partid îşi asigură cheltuielile administrative (chirie sediu, lumină, încălzire, telefon, fax, Internet, deplasări la activităţi centrale precum şi în structurile locale, cheltuieli de protocol etc.) din următoarele surse: o parte de cel mult 70% din cotizaţiile strânse, sponsorizări, donaţii şi alte surse.
Pentru activităţi la nivel regional, mai multe organizaţii teritoriale se pot întrajutora în vederea acoperirii cheltuielilor.

Art.62. Partidul Socialist Român nu va desfăşura activităţi specifice societăţilor comerciale, cu următoarele excepţii:
Editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură politică proprie.
- Acţiuni culturale, sportive şi distractive.
- Servicii interne.
- Închirierea spaţiilor proprii pentru conferinţe, acţiuni social-culturale.
- Dobânzi bancare.
- Vânzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepţia acelora primite drept donaţii din străinătate.
Partidul Socialist Român înfiinţează asociaţii şi fundaţii proprii, cu respectarea legii.

Art.63. Publicaţiile şi materialele de propagandă vor conţine obligatoriu numele partidului politic, al alianţei politice sau a altei forme da asociere a partidelor politice care le-a editat, după caz.

Art.64. Partidul primeşte anual subvenţii de la bugetul de stat în condiţiile legii.
Subvenţia se varsă lunar în contul partidului prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Suma alocată anual partidului nu poate fi mai mare de 0,04% din Bugetul de Stat.
Partidele politice care la începutul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar, cel puţin într-o Cameră, primesc o subvenţie de bază. Totalul subvenţiilor de bază reprezintă o treime din subvenţiile bugetare alocate partidelor politice.
Partidul, în momentul reprezentării în Parlament, primeşte şi o subvenţie proporţională cu numărul de mandate obţinute. Subvenţia totală acordată de la bugetul de stat partidului nu poate depăşi de cinci ori subvenţia de bază.
Partidul politic care nu are mandate parlamentare, dar a obţinut cel puţin 2% din voturile exprimate, primeşte o subvenţie egală obţinută prin împărţirea sumei rămase neconsumate la numărul partidelor politice care au obţinut acelaşi procent. Suma acordată partidelor politice nu poate fi mai mare decât o subvenţie de bază.

Art.65. Veniturile provenite de la subvenţiile bugetare pot avea următoarele destinaţii:
- Cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor.
- Cheltuieli cu personalul.
- Cheltuieli pentru presă şi propagandă.
- Cheltuieli pentru organizarea de activităţi cu caracter politic.
- Cheltuieli pentru deplasare.
- Cheltuieli pentru telecomunicaţii şi poştă.
- Cheltuieli cu delegaţii în ţară şi în străinătate.
- Investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului.
Eficienţa şi oportunitatea acestor cheltuieli urmează să fie decisă de organele alese ale partidului.

Art.66. În conformitate cu Legea nr.43/2003, autorităţile locale asigură cu prioritate spaţii pentru sediile partidelor politice, la cererea motivată a acestora. Închirierea spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spaţiilor destinate pentru locuit. Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe clădiri pentru imobilele pe care le deţin în proprietate.
Partidele politice care îşi încetează activitatea ca urmare a autodizolvării, a dizolvării pronunţate prin hotărâre judecătorească, ori a neînregistrării lor potrivit prevederilor legale, sunt obligate să redea autorităţilor publice locale, în termen de 60 de zile spaţiile ce le-au deţinut cu contract de închiriere încheiat cu acordul acestora.

Art.67. Veniturile realizate din activităţile prevăzute la art.57. din Statut sunt scutite de impozite şi taxe. De asemenea sunt scutite de taxe vamale donaţiile primite din străinătate, prevăzute la art. 60 din Statut.

Art.68. Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicaţii, poştă, energie electrică şi termică, gaze, apă, canal, etc. se face la tariful spaţiilor destinate pentru locuit.

Art.69. Autoritatea Electorală Permanentă este organul abilitat să controleze respectarea prevederilor, privind finanţarea partidelor politice conform Legii nr.43/2003.

Capitolul VIII – Dispoziţii finale

Art.70. Organele competente să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale sunt:
- Pentru alegerile locale: Comitetele judeţene de partid, la propunerea organizaţiilor locale şi informează Biroului Permanent al Partidului Socialist Român;
- Pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale: Comitetul Executiv cu avizul Consiliului Suprem, la propunerea organizaţiilor judeţene şi ale Biroului Permanent. Propunerile sub semnătura unuia dintre preşedinţii Biroului Permanent împuternicit de acesta, sau al altei persoane desemnate în şedinţa Biroului Permanent se înaintează Birourilor Electorale de Circumscripţie, conform prevederilor Legii Electorale.
Numărul de candidaţii de la nivel central nu poate fi mai mic de doi candidaţi pentru fiecare circumscripţie electorală. In cazul necomplectări listelor inclusiv cu rezervele admise de lege, Biroul Permanent poate propune mai mulţi candidaţi de la centru.
- Toate organizaţiile teritoriale ale partidului sunt obligate sa-si prezinte liste de candidaţi pentru alegerile locale si generale.
- In caz de litigiu la desemnarea candidaţilor pentru alegerile locale sau parlamentare, Biroul Permanent este obligat sa medieze acest litigiu.
- Hotărârea Biroului Permanent poate fi atacată prin contestare la Consiliul Suprem al partidului, a cărui decizie este irevocabilă.
- Încălcarea hotărâri Consiliului Suprem va fi sancţionată inclusiv cu suspendarea/ sau dizolvarea organului de conducere acolo unde a avut loc respectivul incident.
- Persoanele care exercită demnităţi sau funcţii de parlamentar, preşedinţi si Consiliilor judeţene, primari, viceprimari, consilieri, alte persoane desemnate in funcţii administrative urmare a scrutinului electoral pe listele partidului, membrii ai partidului, precum si ce-i numiţi prin autoritatea partidului in funcţii executive pe linie de stat, au obligaţia să sprijine activitatea organelor de conducere si a organizaţilor P.S.R. si de a informa periodic de modul cum i-si exercita atribuţiile.
Ce-i care au fost aleşi prin scrutin pe listele partidului sau propuşi in colegiile uninominale pentru alegerile generale si aleşi si care abandonează obligaţiile faţă de partid, sunt obligaţi să îşi prezinte demisia de onoare, din toate funcţiile politice si administrative, pierd susţinerea politică a partidului, următori din lista urmând sa ii înlocuiască.

Art.71. Partidul îşi încetează activitatea în următoarele condiţii:
- Prin autodizolvare. În acest caz hotărârea de autodizolvare nu o poate lua decât Congresul, conform statutului.
- Prin hotărâre judecătorească, pronunţată de instanţa abilitată.
- Prin hotărârea Curţii Constituţionale.
- In condiţiile în care membrii partidului constată că le sunt încălcate drepturile, în special dreptul la asociere şi exprimare liberă, congresul cere organelor de conducere adoptarea de măsuri urgente şi necesare pentru păstrarea identităţi partidului, îndreptarea situaţiei şi obţinerea tuturor drepturilor stabilite în dreptul european din a cărui familie facem parte.

Art.72. Organul care reprezintă Partidul Socialist Român în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi este:
La nivel central:
- Biroul Permanent.
- In condiţiile aplicări art. 81 din statut , Consiliul Suprem.
La nivel teritorial:
- La comune, Comitetul comunal, prin Biroul său.
- La oraşe, Comitetul orăşenesc, prin Biroul său. – La municipii, Comitetul municipal, prin Biroul său.
- La judeţ, Comitetul judeţean, prin Biroul său.

Art.73. Organele locale pot reprezenta partidul faţă de terţi, la nivel local corespunzător (cum s-a specificat la art. 72), pot deschide sub conturi la bancă sau C.E.C. si răspund de gestionarea acestora.

Art.74. Toate organele de conducere ale partidului sunt alese prin vot secret. Acestea aleg Birourile lor Executive (la nivel teritorial) şi Comitetul Executiv cu Biroul său Permanent (la nivel central) prin vot deschis, cu majoritatea simplă, adică jumătate plus unul din numărul celor prezenţi fiind sub unităţi ale organelor superioare.

Art.75. Toate organele de partid, atât centrale cât şi teritoriale, sunt abilitate să primească noi membri de partid, pe bază de adeziuni scrise sau pe tabelul prevăzut de Legea 14/2003.
- După semnare, membrul de partid nou primit este îndrumat la organizaţia de partid locală, pe raza căreia îşi are domiciliul, pentru a fi luat în evidenţă.

Art.76. Hotărârile organelor de conducere ale partidului se iau prin vot deschis cu majoritate simplă (jumătate plus unul din numărul celor prezenţi, aceştia însă să nu fie mai puţini de 2/3 din numărul total de membri în activitate ai organului respectiv). Fac excepţie cazurile când statutul precizează expres altfel.

Art.77. Biroul Permanent al Comitetului Executiv întocmeşte şi supune spre aprobare un regulament care cuprinde atribuţiile membrilor Biroului Permanent, membrilor Comitetului Executiv şi membrilor Comitetului Naţional. Atribuţiile se actualizează periodic. În structurile teritoriale atribuţiile se stabilesc de către Biroul Permanent al Comitetului Judeţean şi se supun aprobării.

Art.78. În cadrul democraţiei interne de partid minoritatea se supune necondiţionat majorităţii. Minoritatea are însă dreptul la consemnarea opiniei sale separate. Organele de partid îşi desfăşoară activitatea pe principiul muncii colective şi răspunderii personale.

Art.79. Deciziile organului superior sunt obligatorii pentru organele subordonate, cu respectarea legilor ţării, Statutul şi Programul partidului.

Art.80. – Se instituie titlul “Membru de Onoare” al Partidului Socialist Român Titlul “Membru de onoare” se acordă la propunerea Biroului Permanent şi se validează la congres ,conferinţa naţională sau plenara a Comitetului National, membrilor de partid cu merite deosebite.
- Se instituie titlu de “Membru Onorific”. Titlul “Membru onorific”al Partidului Socialist Român se poate acorda la propunerea Biroului Permanent si a Consiliului Suprem cu ocazia desfăşurării unor activităţi, oricărei personalităţi, cu merite deosebite, larg recunoscute în dezvoltarea mişcării socialiste internaţionale. Acordarea acestui titlu este condiţionată de acceptarea lui din partea celui în cauză. Acest titlu este onorific, neaducând nici drepturi şi nici obligaţii faţă de partid.
- Cu prilejul aniversării a zece ani de la reînfiinţarea Partidului Socialist Român s-a constituit Consiliul Suprem al Partidului si la Congresul al II-lea al partidului a fost nominalizat preşedintele fondator al partidului, fapt precizat in actul de constituire al partidului.
- Membrii Consiliului Suprem al partidului pot fi aleşi în organele descentralizate pe funcţii (Birou Permanent, Comitet Executiv, etc,) se subordonează deciziilor luate de aceste organe, dacă se respectă statutul şi legile tării.
- Membrii Consiliului Suprem au drept de control pe linie de partid la toate nivelele.

Art.81. – Consiliul Suprem al Partidului a fost format din zece membrii fondatori ai Partidului Socialist Român, aşa cum este prevăzut in actul constitutiv.
Nominalizarea primilor zece membri ai Consiliului Suprem s-a făcut de Preşedintele Fondator al partidului, care este de drept Preşedintele Consiliului Suprem al partidului cu drept de veto. În cazul în care unii membrii fondatori nu mai activează, la propunerea Preşedintelui Fondator, Consiliul Suprem al Partidului poate fi completat cu alt sau alţi membrii, până la completarea numărului stabilit. Primirea oricărui nou membru se face cu unanimitatea acceptării lui de către ceilalţi membrii ai Consiliului Suprem al Partidului. Retragerea din Consiliul Suprem al Partidului se face în mod unilateral, fără drept de a reveni.
Membrii acestui organism pot fi excluşi din partid cu acordul Consiliul Suprem al Partidului, pentru încălcarea gravă a statutului şi legilor ţării.
- Oricare membru al Consiliului Suprem al Partidului poate să-l convoace în procedură de urgenţă şi conduce şedinţa respectivă. Convocarea trebuie să permită participarea efectivă a membrilor Consiliului Suprem al Partidului la şedinţă, in caz de neprezentare se consideră vot pentru, toate Hotărârile Consiliului Suprem se iau prin consens. Daca nu se realizează consensul la două dezbateri consecutive a unei propuneri (hotărâri), venite din partea oricărui membru al Consiliului Suprem, la a treia dezbatere preşedintele fondator al partidului, preşedinte al Consiliului Suprem al P.S.R. poate decide prin dreptul sau adoptarea sau neadoptarea propuneri (hotărârii).
- Rolul Consiliului Suprem al Partidului este păstrarea identităţii partidului (denumirea partidului, doctrina socialistă, democraţia in partid). În condiţiile în care consideră că unul din aceste trei elemente sunt încălcate, Consiliul Suprem al Partidului convoacă Congresul Extraordinar al Partidului Socialist Român, cu dreptul de-a conduce dezbaterile acestuia.
- Din momentul anunţării convocării Congresului Extraordinar al Partidului Socialist Român şi până la terminarea lucrărilor acestuia, celelalte organe de conducere centrale sunt suspendate, atribuţiile acestor organe de conducere sunt preluate de membrii Consiliului Suprem, precum si de alte persoane desemnate de acesta, dintre membrii organelor suspendate pe baza de hotărâre. Din clipa convocării Congresului Extraordinar al Partidului Socialist Român şi până la începerea lucrărilor acestuia nu poate trece un interval mai lung de 90 de zile şi în acest interval orice alt Congres al Partidului Socialist Român este nestatutar de drept.
- Activitatea Consiliului Suprem se desfăşoară pe baza de regulament, adoptat de membri Consiliului Suprem.

Art.82. Masuri tranzitorii.

- Dacă un cadru de conducere este în imposibilitate de a-şi exercita funcţia din anumite cauze (este bolnav, plecat în delegaţie, în străinătate etc.), interimatul este preluat de membrul de partid cu funcţie asemănătoare, sau în ordinea nominalizării pe statul de funcţii al organului respectiv. Interimatul durează până la revenirea celui în cauză sau până la alegerea altei persoane pe funcţia respectivă, în conformitate cu prevederile statutare.

Art.83. – În cazul în care un membru de partid cu funcţie de conducere comite abateri grave, care aduc prejudicii partidului, încalcă în mod deliberat Statutul şi legile ţării, oricare membru al organului de conducere din care face parte se va sesiza si la cererea sa (cel puţin o treime dintre membrii organului respectiv), se convoacă în şedinţă extraordinară organul de partid respectiv şi va decide sancţiunea ce va fi data celui ce se face vinovat.
- In cazul in care un membru indiferent de funcţie absentează mai mult de 3(trei) ori de la şedinţele organului din care face parte in condiţiile in care a fost convocat, in plenul acestui organ se poate lua măsura înlocuiri acestuia din funcţie, cu drept de contestare a măsurii.
- Întodeauna dacă acuzaţiile de la aliniatul 1 si 2 sunt întemeiate, organul de partid în cauză este îndreptăţit să aplice măsurile disciplinare prevăzute de Statut, indiferent cine este persoana vinovată, în condiţiile in care culpabilitatea aparţine mai multor membri care au tolerat abaterea de la statut se va sesiza organul imediat superior si se vor lua masurile necesare mergând până la destituirea întregului organ si convocarea unei adunări generale.

Art.84. Prezentul Statut este obligatoriu pentru toţi membrii Partidului Socialist Român indiferent de funcţia pe care o are in partid. Nimeni nu e mai presus de lege.

PRESEDINTELE PREZIDIULUI CONGRESULUI EXTRAORDINAR AL Partidului Socialist Român DIN DATA DE 30 august 2008.